Se formează condens pe termopane !!!

  De când cu temperaturile scăzute a apărut și condensul pe termopane. Așa că m-am documentat puțin și cam asta am găsit.

    Explicații referitoare la producerea condensului

   În principiu, poate apărea condensul pe suprafața interioară a geamului termoizolator, respectiv a ramelor. Acest fenomen nu trebuie confundat cu condensarea din spațiul intermediar al geamurilor termoizolatoare care reprezintă un caz foarte rar de defect de execuție.

   Cauzele formării apei de condens pe geamul termoizolator, sub ramele ferestrelor, sunt explicate în continuare.

  În locuință se produc permanent vapori de apă. Să luăm ca exemplu următoarele cantități zilnice: 

• Din aerul respirat de om: cantitatea zilnică 1-2 litri;
• Din gătit: până la 2 litri într-o gospodărie de 4 persoane;
• Activitățile gospodărești (baie, spălatul rufelor, udatul florilor) adus până la 3 litri într-o gospodărie de 4 persoane.

   Aceste cantități se găsesc permanent ca vapori de apă, invizibili în aer. Astfel, un metru cub de aer la 0° C poate să conțină o cantitate maximă de 5g (reprezentând 5 cm3) vapori de apă. Dacă temperatura crește, atunci aerul poate primi o cantitate mai mare de apă. Astfel la 20° C vom avea 17 g și la 30° C se ajunge la 30 g la m3.

   Dacă în aer este conținută cantitatea maximă de vapori de apă, atunci aerul nu mai primește umiditate în formă de vapori de apă și devine aer saturat, cu umiditate relativă a aerului de 100%.

Ca exemplu, să considerăm un spațiu cu 15 m2 suprafață și 2.5 m înălțime, cu un volum de aproximativ 38 m3. Dacă aerul are o temperatură de 28°C, atunci plutește în acest spațiu, la 100% umiditatea aerului, aproape un litru de apă sub formă de vapori invizibili. Dacă în timp temperatura scade cu câteva grade, atunci o parte din vaporii de apă din aer condensează pe suprafețele reci existente: geamuri sau profile.

   Formarea condensului apare și atunci când umiditatea aerului din încăpere este, comform raportului, ridicată, iar temperatura suprafeței de pe partea interioară a geamului este coborâtă.

Condensarea începe întotdeauna de la marginea geamului, unde pot exista zone neetanșate corespunzător. Circulația aerului cald care „spală” geamurile poate fi împiedicată de un pervaz prea larg peste calorifer, ceea ce duce la apariția condensului pe geam, cu prioritate în partea de jos.

   În încăperile mai puțin încălzite poate apărea condens în zilele reci și la ferestrele cu geam termoizolator. Aceasta se datorează faptului că spațiul respectiv este saturat cu vapori de apă produși de respirația pe timpul nopții la o temperatură joasă. În plus, precizăm că formarea apei de condens poate apărea nu numai la geamurile sau ramele ferestrelor, ci și pe toate suprafețele reci, ceea ce în final duce la umezeală și formarea mucegaiului pe pereți.

   

    Indicații de stopare a condensului

   Formarea condensului se poate stopa prin respectarea anumitor reguli:

a) Folosirea profilelor de PVC (de calitate) cu 3-5 camere de aer.

b) Folosirea geamurilor termoizolatoare de joasă emisivitate (sticlă LOW E) și cu argon, care fac ca pierderea de căldură să fie cu 50% mai mică decât în cazul unui geam termoizolator obișnuit. Un geam termoizolator de joasă emisivitate (LOW E), la -10°C în exterior și + 20°C în interior, are pe foaia de geam de la interior +17°C, față de un geam termoizolator obișnuit pe care, în aceleași condiții, sunt numai +9°C.

c) Montajul ferestrelor de la mijlocul peretelui către interior (în zona caldă).

d) Etanșarea riguroasă a tâmplăriei pe conturul ramelor, atât la interior cât și la exterior.

e) Aerisirea frecventă a spațiilor respective, deoarece tâmplăria modernă din PVC sau aluminiu oprește transferul de aer.

   Utilizatorii locuințelor care au ferestre noi ar trebui să țină seama de adaptarea la noile condiții de aerisire. Vechile ferestre erau de regulă ne etanșe și permiteau un schimb permanent de aer.

În cazul noilor ferestre, mult mai etanșe, schimbul de aer necontrolat nu mai este posibil, astfel încât locatarii trebuie să asigure aerisirea suplimentară a încăperilor, pentru a evita formarea condensului (aerisirea trebuie făcută de cel puțin 2-3 ori pe zi).

Încăperile care se găsesc în partea de nord a locuințelor se răcesc iarna mai mult. Aveți grijă ca aceste încăperi să fie încălzite ceva mai bine decât cele din sud sau să suplimentați izolația termică a acestora. De asemenea, temperaturile din locuința dumneavoastră să nu difere de la o încăpere la alta. Dimineața se recomandă aerisirea spațiilor aproximativ 20 minute, iar după deschiderea ferestrelor, încălzirea să fie uniformă și la temperaturi moderate.

   Întrebările la care ar trebui forumulate răspunsuri:

   De ce apare condensul pe geam?

   Cum putem limita sau îndepărta condensul?

   Condensul apare atunci când suprafața clădirii (anvelopanta) nu este bine izolată termic și vaporii de apă care o traversează se racesc brusc – apare așa-numitul „punct de rouă”, care, atunci când se formează în treimea interioară a grosimii peretelui, determină apariția condensului și, implicit, umezeală, mucegai etc.

   De asemenea, folosirea tapetului lavabil sau a vopselelor acrilice sunt soluții care reduc substanțial permeabilitatea pereților (anvelopantei), iar schimburile naturale spontane de aer nu se mai produc.

   În contextul celor arătate mai sus, pe suprafața interioară a geamului termoizolant, respectiv a ramelor, poate apărea condensul.

!!! Acest fenomen nu trebuie confundat cu condensarea apei în spațiul dintre geamurile termoizolatoare.

   În acest caz, deosebit de rar, este vorba despre un defect de execuție – fapt pentru care firmele serioase acordă garanția de 5 ani de la montare.

   Într-un spațiu locuit, se produc în permanență vapori de apă, din următoarele motive: aerul respirat de om, gătit, baie, spălat de rufe, florile din casă etc. Apa se găsește în permanență în aer, sub formă de vapori. Cantitatea maximă de vapori de apă este în strânsă legătură cu temperatura ambientului. Atunci când aerul este saturat și temperatura scade cu câteva grade, de exemplu în timpul nopții, o parte din vapori condensează pe suprafețele reci din încăperi (geamuri, rame, etc.).

   Alte situații care pot duce la apariția condensului:

• Dacă umiditatea în încăpere este crescută, iar temperatura interioară a geamului termoizolant este scăzută;
• Dacă este împiedicată circulația aerului cald de la corpurile de încălzire spre geam;  
• Dacă nu se aerisesc suficient încăperile (ținând cont că acest tip de tâmplărie este mai etanș , spre deosebire de tâmplăria clasică și nu permite schimbul spontan de aer);
• Dacă ferestrele sunt montate în jumătatea exterioară a peretelui (zona rece);
• Dacă nu este etanșat corect pe contur.

   Câteva cauze datorită cărora poate apărea condensul:

• Existența surselor generatoare de vapori: activități casnice, baie, bucătărie etc.;
• Prepararea zilnică a hranei (utilizarea aragazului);
• Eliminarea prin respirație a unei cantități suplimentare de vapori determină o creștere a umidității, ce are ca rezultat formarea de condens, mai ales în timpul sezonului rece;
• Prezența plantelor naturale, amplasarea necorespunzătoare;
• Poziția surselor de încălzire și a glafurilor;
• Obturarea circulației aerului prin draperii sau jaluzele.

   Micșorarea riscului apariției condensului se poate realiza prin:

• Aerisirea corespunzătoare, urmată de o încălzire uniformă la temperaturi moderate;
• Modificarea circulației aerului cald astfel încât curentul de aer cald să treacă în lungul ferestrei, pentru a obține coeficienți mai mari de transmitere a căldurii;
• Acolo unde există glafuri interioare ce acoperă suprafețele radiante ale corpurilor de încălzire, să se practice în glaf goluri care să permită circulația aerului cald spre ferestre;
• Camerele orientate spre nord, sau pe direcția vântului dominant, să fie mai bine încălzite și izolate;
• Controlarea surselor de umiditate, astfel încât să nu se ajungă la saturarea aerului din punct de vedere al umidității.

   Principalele calități ale tâmplariei PVC sunt etanșeitatea, rezistența în timp și protecția termică. Etanșeitatea, pe lângă avantajele evidente, elimină însă posibilitatea schimburilor necontrolate de aer, acestea revenind utilizatorilor. Lipsa de ventilație dintr-o încăpere duce în mod inevitabil, în anumite condiții de temperatură și umiditate, la apariția condensului pe geamul termoizolant începând de la partea inferioară a sticlei. Odată cu creșterea umidității, condensul urcă la partea superioară a acesteia ducând în final, dacă nu se intervine operativ, la transformarea condensului în picături.

   Condensul pe foaia de sticlă apare atunci când aerul din interior este saturat cu vapori, respectiv când există o umiditate ridicată a aerului din incintă, iar suprafața sticlei din interior este „rece”.

   Condensul este un fenomen absolut normal a cărui apariție nu conduce neapărat la idea ca tâmplăria PVC nu este bine executată!!! O bună aerisire a încăperii precum și folosirea geamului LOW E va duce la ameliorarea efectelor acestui neplăcut fenomen. 

Articol preluat de pe www.desprecopii.ro